Cum a fost intervievată, la New York, Regina Maria de un impostor?

 

Colecția de ziare din Digiteca Arcanum este plină de surprize. Mai jos redăm un fragment privitor la Regina Maria și la modul în care Regina a fost intervievată în Statele Unite de către un impostor.

 

«Bine îmbrăcat, într’o haină impecabilă, cu dunga pantalonului perfectă, cu jobenul în cap, ușor înclinat pe frunte, mergând cu pași siguri, Sterling Wymann, trebuie socotit drept cel mai mare impostor al secolului, un fel de Arsene Lupin, în carne şi oase, nu creaţia imaginaţiunei unui scriitor. 

Wymann, în dimineaţa aceasta de 1 August 1926, intră grăbit în hotelul Ambasador şi cere să fie condus în apartamentele Maiestăţii Sale Regina României, care tocmai sosise la New-York. Pe coridorul care duce la apartamentele regale şi la cele ale Alteţii sale Principesa Ileana, mişunau detectivi, însărcinaţi să vegheze la viaţa înaltelor oaspete. Dacă aceşti detectivi ar fi avut o mai bună memorie a fizionomiilor, ar fi arestat imediat pe acest gentleman elegant, care nu era altul decât impostorul, care petrecuse trei ierni şi trei veri la Atlanta, cu vina de-a fi fost fals musafir al preşedintelui Harding, pe care deasemenea îl înşelase, în ceace priveşte adevărata lui personalitate. Dar nu, nimeni n’a recunoscut în acest gentilom perfect, sigur de dânsul, pe aventurierul Wymann. La intrarea în apartamentele regale îi ese înainte un agent al siguranţei, care pare că nu prea vrea să lase cale liberă vizitatorului. 

̶  Permiteți-mi, domnule, îi spune Wymann cu un ton atât de imperativ, încât celălalt impresionat, şi temându-se să nu comită o gafă, neacordând respectul cuvenit vreunei personalităţi importante, se dă deoparte şi-l lasă să treacă. Regina Maria se găsia în salonul său particular, discutând cu prieteni americani. 

̶  Majestatea Voastră îmi dă voie să intru? întrebă bărbatul, după ce-şi depuse pălăria şi mănuşile. 

̶  Desigur, spuse Regina, care socotia că cineva care a isbutit să treacă prin şirul de agenţi secreţi, are de bună seamă o funcţiune importantă. 

̶  Rog pe Majestatea Voastră să binevoiască să spună dacă e mulţumită de apartamentele pe care le are, dacă nu aveţi de formulat vreo dorinţă, pe care am fi fericiţi s-o putem realiza la moment. Majestatea Voastră trebue să plece din ţara noastră, cu amintirile cele mai bune. 

̶  Dar nu, totul e perfect răspunse regina, şi întrucât domnul acesta îi părea că este cineva de seamă, îl roagă să ia loc. Urmează o conversaţie de 15 minute şi Wymann ştie să facă pe regina să vorbească despre toate, despre clima din America, despre prohibiţie, despre girls ,etc... Regina emite opinii foarte interesante, apoi Wymann se ridică, se înclină cu o reverenţă princiară, sărută mâna Reginei şi plecând îi spune: 

̶  Din nou rog pe Majestatea Voastră să-şi amintească dacă are nevoe de cel mai mic serviciu că sunt la ordinele Maiestăţii Voastre. N’aveţi de cât să întrebaţi de Wymann: toată lumea mă cunoaşte. 

Afară, cere unui agent să-i aducă ascensorul şi pleacă cu aceeaş autoritate. De data aceasta nu a comis nici o crimă, s'a mulţumit cu un interview exclusiv pentru un ziar din New-York, căci Regina refuzase să primească pe ziarişti, personal. Dar un mare cotidian voia să aibă un interview special şi s-a gândit la Wyman, care a izbutit în această afacere dibace.»

 

Sursă: Interviewul Reginei Maria; Realitatea ilustrată, an 7, nr. 342, 17 august 1933, p. 6;