Cum era sărbătorit Botezul Domnului la începutul secolului XX?

Lumea pe care Digiteca Arcanum o propune nouă tuturor este una bogată nu doar în informații, ci și în înțelesuri. Nici nu poate fi altfel având în vedere că la începutul anului 2023, Digiteca Arcanum conține un pic peste 3 milioane de pagini de ziare vechi în limba română. 

Știrile de odinioară încă au farmecul lor și oferă instantanee ale trecutului relevante pentru prezent. Pentru că astăzi este sărbătoarea Botezului Domnului, cunoscută în popor și sub numele de Bobotează, se cuvine a face o scurtă incursiune în istoria acestui eveniment. 

Se știe că acțiunea care avea să declanșeze sărbătoarea s-a petrecut în urmă cu aproape două milenii. Iisus Hristos a fost atunci botezat de către înainte-mergătorul Ioan. A fost un gest simbolic, care a avut menirea de a îl atenționa pe om cu privire la importanța relației sale cu Dumnezeu. 

Familia Regală a României, în pragul Primului Război Mondial, a fost prezentă în mod solemn la Boboteaza din 1914. Deși informația nu pare una spectaculoasă, savoarea este dată de eticheta din jurul acestei manifestări. În numărul din luna februarie al revistei ilustrate Actualitatea, apărută la București, se scriu următoarele:

„La serbare lua parte Voevodul ţărei, împreună cu Doamna şi copiii lor, precum şi toată boerimea. Odinioară, Voevodul stătea în picioare, înaintea unui jilţ frumos lucrat, iar lângă dânsul erau preoţii, călugării şi cântăreţii bisericilor din Bucureşti. Înapoia jilţului stăteau cei trei spătari, ţinând unul schiptrul strălucitor de pietre scumpe, altul paloşul şi al treilea buzduganul domnesc. La dreapta jilţului stătea marele logofăt şi ceilalţi boeri de seamă întâia, a doua şi a treia. Lângă Doamna stăteau soţiile boerilor mari, îmbrăcate în haine de mare alaiu, ce străluceau în aur, pietre scumpe, blănuri şi mătăsuri. În urmă venea oştirea.”

Tabloul era întregit de mai multe icoane importante pentru ortodoxia românească, dar și de fanioane ale breslelor. Articolul este cu atât mai remarcabil, cu cât autorul D. Caselli specifică rațiunea unui text atât de detaliat:

„Deoarece ziarele cotidiane au dat la timp amănunte asupra modului în care a decurs solemnitatea din anul acesta, credem mai interesant, pentru cetitorii noştri, a relata aci cum se serba odinioară ziua Botezului Domnului, în Capitală.”

În felul acesta ni se relevă o imagine caracteristică trecutului și absentă prezentului: autoritatea statală participa la viața cultului în mod solemn și în concordanță cu majoritatea cetățenilor. 

Astăzi lucrurile stau diferit. Chiar dacă sărbătoarea Bobotezei nu și-a pierdut însemnătatea, totuși acțiunile întreprinse în jurul acesteia nu mai cuprind o atât de frumoasă îmbinare între credință și societate. Digiteca Arcanum deține încă multe publicații care vorbesc despre subiecte importante și în prezent. Te încurajăm să vizitezi pagina noastră de internet și să descoperi singur nenumărate și nebănuite lumi!