Alexandru Frim și Vasile Dumitrescu - campioni mondiali la bob, aviatori și români excepționali

Alexandru Frim și Vasile Dumitrescu sunt doi eroi ai României care, precum mulți alții, au fost abandonați într-un cotlon al uitării. Cei doi se remarcă prin faptul că în 3 și 4 februarie 1934 (2) au câștigat Campionatul Mondial pentru boburi de două locuri. Competiția s-a desfășurat la Engelberg, în Elveția, și a cuprins „nu mai puțin de șapte națiuni, majoritatea cu glorios trecut în materie de sporturi de iarnă.” (1) A fost pentru a doua oară în care o pereche de români câștiga titlul de campioni ai lumii la această categorie a bobului. În 1933 performanța fusese realizată de cuplul Papană-Hubert. (1)

Cum Frim și Dumitrescu au devenit campioni mondiali la bobsleigh

După primele două coborâri, desfășurate sâmbăta, echipajul Frim-Dumitrescu ocupa locul al doilea, în timp ce Papană-Hubert se afla abia pe poziția a cincea din cauza faptului că Hubert „nu se găsea în plenitudinea mijloacelor fizice. Ca atare, el nu a putut să fie un auxiliar prețios pentru pilotul bobului.” (1)

„Duminică s’au ţinut ultimele două coborâri ale competiţiunei mondiale. Elveţienii şi germanii, scăpaţi de concurenţa foştilor campioni cari nu mai puteau emite, în mod normal, pretenţii de victorie, credeau că îşi vor împărţi onorurile disputei pentru titlu, uitând să se ocupe de şansa celeilalte echipe româneşti. Cele două întreceri hotărîtoare s’au desfăşurat sub ochii unor spectatori entuziasmaţi de măreţia spectacolului. Echipa elveţiană pornită dela start în condiţiuni admirabile, a făcut imprudența să se angajeze, în viteză prea mare, pe porţiunea cea mai periculoasă a pârtiei şi bobul ne mai putând ţine drumul a proectat pe cei doi concurenţi dincolo de taluz. Cele două formaţii germane au acoperit parcursul în condițiuni impecabile şi în timpuri separate prin infime diferenţe. Se credea, după efectuarea coborîrilor de către germani, că victoria nu le poate scăpa. Coborîrile românilor au constituit însă revelaţia competiţiunei şi timpurile reuşite de ei au adus, pentru a doua oară, titlul mondial în patrimoniul României. Şi echipa românească a câştigat campionatul lumei cu o apreciabilă diferenţă de timp [...] După victorie, Frim a fost purtat în triumf, cei cari au dat tonul sărbătorirei fiind compatrioţii şi învinşii lui, locotenent Al. Papana şi căp. Hubert, cari cu ochii lăcrămând au salutat primii, victoria culorilor româneşti, datorită abnegaţiei, priceperii şi devotamentului lui Frim.” (1) În urma acestui rezultat, celor doi li s-a acordat Premiul Național al Sporturilor. (3)

De la bob la aviație

Alexandru Frim și Vasile Dumitrescu reprezintă două exemple de sportivi ce cu anevoie pot fi regăsite astăzi. Personalitățile lor erau impregnate cu încăpățânarea de a lupta pentru țelul propus, în ciuda tuturor piedicilor. Ba mai mult, pregătirea intelectuală nu a fost lăsată de izbeliște. Se știe că Frim era inginer, iar Dumitrescu avocat. (4) Pe lângă pasiunea pentru bob, amândoi au fost dedicați aviației. 

La scurt timp după câștigarea titlului de campioni mondiali, cei doi și-au propus să parcurgă, prin intermediul unui avion I.A.R., fabricat la Brașov, distanța de 32000 de km dintre România și Australia. „De culoare gălbue cu dungi roșii, avionul are pe capota motorului următoarea inscripție: Carol, Regele Românilor, numele Suveranului fiind scris în caracterele semnăturii sale.” (4)

A urmat însă tragedia aviatică de la Bühlenthal, Germania, care a dus la moartea lui Dumitrescu. (5) Frim „s’a putut salva sărind la timp cu parașuta.” (6) Întors în București, acesta a adus cu sine „și urna cu rămășițele pământești ale defunctului Vasile Dumitrescu [...] și o coroană din brad, - din bradul peste care s’a prăbușit avionul din care Vasile Dumitrescu nu s’a mai putut salva.” (5) Alexandru Frim a spus „că nu-și poate explica faptul că atunci când a făcut semn tovarășului său să se arunce, acesta nu i-a dat nici un răspuns.” (5) 

Cei doi sportivi, piloți și intelectuali constituie un veritabil exemplu de dăruire de sine. Sunt greu de știut cu exactitate motivele care i-au determinat să investească atât de mult în fizic și în spirit. Cu toate acestea, s-ar putea să nu greșim afirmând că un rol important l-a jucat și dragostea de țară. 

Bibliografie: 

1. Universul, 8 februarie 1934, anul 51, nr. 37; 

2. Adevărul, 15 februarie 1934, anul 48, nr. 15372; 

3. Curentul, 7 iunie 1934, anul 7, nr. 2277; 

4. Universul, 13 decembrie 1934, anul 51, nr. 341;

5. Lupta, 11 ianuarie 1935, anul 14, nr. 3965; 

6. Universul, 6 ianuarie 1935, anul 52, nr. 5;