Ce facem când ne întâlnim cu gripa?

Iarna nu doar scurtează zilele și aduce gerul cu ea, ci poate aduce și alte „surprize”. Gripa este una dintre ele. Digiteca Arcanum îți prezintă astăzi articolul „Primejdiile iernei” apărut în 14 decembrie 1934 în revista „Albina”. Rămâi alături de noi pentru a descoperi cum te poți feri de răceli. Sau cel puțin care erau indicațiile publicației amintite anterior. 

„Gripa, căreia mai de mult i se zisese și influență, este o boală destul de periculoasă, deoarece se ia ușor de la om la om și poate aduce în multe cazuri chiar moartea. 

Datorită unui microb, ea apare mai ales iarna provocată de frigul umed și de schimbările repezi de temperatură. 

Se ia foarte ușor de la un om bolnav la unul sănătos, prin strănut, tuse și chiar prin vorbire prea apropiată.”

Care sunt semnele gripei?

„În primul rând bolnavul simte un fel de rău în tot corpul, fiori de frig, amețeală, durere de cap, durere în osul de deasupra sprâncenelor care se mărește când bolnavul dă ochii peste cap, dureri la încheieturi și în șira spinării și un fel de sfârșeală în mâini și picioare ca și cum ar fi fost bătut, iar în acest timp capătă temperatură (fierbințeală). 

După aceste semne urmează altele: guturaiu, lăcrimare, laringită ușoară (durere în gât), tuse, turburări gastrice (stomacale) cu sau fără diaree, precumși vărsături uneori. 

Limba are o culoare albă-albăstruie, ca porțelanul. Bolnavul este tras la față, temperatura (fierbințeala) se ridică repede la 39 sau 40 de grade. 

Boala poate ține între două până la opt zile, dacă nu a venit o complicație care s’o lungească încă câteva săptămâni. 

După ce s’a vindecat de gripă, bolnavul simte încă în tot corpul, o lipsă de putere care trece cu încetul.”

Formele gripei

„După semnele gripei, aceasta se arată în mod obișnuit sub trei forme principale, după locul unde s’a așezat microbul care provoacă boala. 

Aceste trei forme sunt: gripă pulmonară, gripă gastro-intestinală și gripă nervoasă.”

Gripa pulmonară

„Gripa forma pulmonară (la plămâni), este cea mai obișnuită. Bolnavul are temperatură ridicată, durere de cap, tușește mult și scuipă gros din piept, respiră greu.”

Gripa gastro-intestinală

„Gripa forma gastro-intestinală (la stomac și mare):este mai rară. Se arată cu vărsături, diaree, precumși toate semnele tulburărilor de stomac, iar uneori cele din febra tifoidă (lingoare) și holeră.”

Gripa nervoasă

„Gripa forma nervoasă:se arată cu o foarte mare durere de cap, amețeală, abatere, delir (bolnavul vorbește inconștient, fără să-și dea seama ce spune).”

Complicațiile gripei

„Gripa mai poate provoca multe complicații periculoase, cum este de exemplu: otita (puroiu la ureche), mastoidita (puroiu în osul din dosul urechii), sinusite frontale și maxilare (puroiu în osul frunței și al obrazului), apendicită ușoară, nefrită (boală de rinichi), precum și o complicație destul de obișnuită: miocardita (îmbolnăvirea pereților inimii). 

Mersul gripei este schimbător. S’a văzut cumuneori era foarte periculoasă pentru bătrâni și cei bolnavi de inimă, iar altădată s’a văzut cum a lovit mai ales pe cei tineri și viguroși. 

S’a observat că cei cari au zăcut odată de gripă nu mai fac o boală așa de grea când se îmbolnăvesc a doua oară. 

Gripa este foarte periculoasă pentru cei bolnavi de tuberculoză (oftică) precum și pentru femeile gravide (însărcinate). 

Cum să tratăm gripa? 

„Bolnavul va sta la pat tot timpul cât are temperatură (fierbințeală) și încă 3—4 zile după aceea. Va lua la început un purgativ. Va face o baie caldă la picioare (cu muștar dacă se poate) va pune ventuze (pahare) pe spate; va bea ceaiuri fierbinți (cu rom, dacă este). Va urma un regim lacto-făino-leguminos, adică va mânca numai lapte, făinoase și legume, fără carne. 

Ca medicamente va lua aspirină, câte un praf înghițit cu apă de 3 ori pe zi, precum și câte un praf, de 3 ori pe zi, din doctoria următoare: Piramidon 0,15 (cincisprezece) centigrame, Chinina clorhidrică 0,25 (douăzeci și cinci) centigrame. 

Pentru cazurile grave ale gripei, formele pulmonare, gastro-intestinale, nervoase, să se cheme întotdeauna doctorul, care va examina bolnavul și va face tratamentul necesar fiecărui caz și după gravitatea boalei. 

Am spus că după vindecare bolnavul simte mult timp o slăbiciune foarte mare. Pentru aceasta, el se va hrăni bine cu mâncare bună și întăritoare: lapte, unt proaspăt, gălbenuș de ou, carne de pasăre, carne friptă, șuncă, fructe, etc., iar cine poate să-și facă o serie de injecții cu Cacodilat de sodiu, sau să ia pe gură de 2 ori pe zi câte o linguriță de Kola Astier granulat. 

Ca măsură de prevedere, să ne ferim de oricine este bolnav de gripă. Să nu stăm în fața lui când vorbește, când tușește oricând strănută, să nu dăm mâna cu el, să nu umblăm cu lucrurile lui. 

Pe timp de gripă, să ne ferim de răceală, să ne păzim de umezeală la picioare, să nu umblăm desbrăcați ori cu capul gol prin frig, să nu stăm cu paltonul ori cu haina groasă pe noi în casă la căldură, ci s’o scoatem și s’o punem numai când ieșim afară, să nu stăm în curent, adică între două ferestre deschise sau între ușă și fereastră deschise, când am nădușit să nu lăsăm cămașa să se usuce pe noi, ci s’o scoatem și să punem una uscată. 

Să ne obișnuim a respira numai pe nas, ținând gura închisă.”

Dr. Constantin Giurgiu, autorul articolului de mai sus, ne îndeamnă să avem grijă în ceea ce privește capriciile iernii. Noi îți recomandăm să stai la căldură, cu pagini din Digiteca Arcanum deschise, și să-ți mai pui o cană de ceai ca măsură de prevenție.