Un senzațional proces de divorț

Realitatea Ilustrată din 28 decembrie 1933 aduce în prim-plan un articol care stârnește cel puțin un zâmbet. „O dragoste prin corespondență și un soț mistificat” este scrierea pe care ți-o așezăm astăzi sub priviri. Nu de alta, dar ne-am bucura să știm că măcar cu un strop ți-am înfrumusețat ziua.

„Acum câteva săptămâni a avut loc la Chişinău un proces de divorț unic în analele tribunalelor. 

Depoziţiile soţilor şi ale unei tinere doamne Zoe Niculescu au relevat un caz tragi-comic de «amor prin corespondenţă». 

Soţul citise acum trei ani — pe când supraveghea construirea unui drum de fier într-o regiune depărtată de centru — la rubrica de corespondenţe a unui cotidian, un anumit anunţ ce-i trezise interesul. Autoarea anunţului nu-şi da numele dar îi parveni totuși o scrisoare a tânărului inginer prin administraţia ziarului.”

Când te îndrăgostești de scrisul cuiva nu mai e cale de întoarcere

„Ea-i răspunse tot printr’o scrisoare, într’un stil atât de inteligent şi de interesant — şi într’o scriere atât de frumoasă — încât d-l Cantemir un pasionat grafolog, începu a-i face o curte asiduă prin corespondenţă. Corespondenţa dură mai bine de un an până când d. Cantemir o convinse să-i acorde o întâlnire la Cernăuţi.

Astfel se făcu ca Nicolae Cantemir o întâlni pe Felicia Mănescu. O găsi cu mult deasupra aşteptărilor lui şi o lună mai târziu, erau căsătoriți. Trăiră fericiţi aproape doi ani când se întâmplă ceva care-l făcu pe soţ să conceapă bănuiala că fusese victima unei mistificări.”

Momentul în care realizezi că nu te-ai îndrăgostit de scrisul femeii cu care te-ai căsătorit

„Soţia sa, care în timpul lunii lor de miere îi spusese că-şi scrântise mâna dreaptă şi că doctorul îi recomandase să scrie numai la maşină, multă vreme, poate chiar câţiva ani, dădu inginerului care pleca tocmai în oraş o carte poştală s’o pună la cutie. Mesagiul era scris la maşină, dar soţul observa totuşi câteva rânduri de mână în partea de jos a cărţei. Scrisul acesta n’avea însă nimic comun cu cel care umpluse paginile scrisorilor de dragoste pe care le păstrase pachet într’un sertar al biuroului său.”

Este scrisul motiv de divorț?

„Toată ziua aceea fu obsedat de descoperirea sa iar seara avut loc o explicaţie în cursul căreia soţia mărturisi că Zoe Nicolescu și nu ea scrisese acele mult preţuite scrisori. Tot Zoe fusese cea care dăduse anunţul în jurnal dar cum nu intenţiona să se căsătorească, rugase pe prietena ei Felicia să se prezinte la întâlnirea acordată inginerului. Felicia se învoise şi continuă amăgirea pentru că se îndrăgostise de inginer. 

Înţeleptul judecător, îl întrebă atunci pe N. Cantemir dacă, acordându-i-se divorţul pe bază de mistificare, s’ar căsători cu adevărata autoare a scrisorilor. 

«Nu» a răspuns reclamantul «Pentru ce s’o fac, dacă n’o iubesc»?

În loc să ia o decizie legală, judecătorul invită atunci pe amatorul grafolog şi pe soţia sa, în camera de deliberare, de unde o oră mai târziu, ieşiră împăcaţi, braţ la braţ şi surâzând fericiţi.”

Nu putem spune că au trăit fericiți până la adânci bătrâneți, dar e cert că putem afirma că n-au mai luat în calculul vieții lor caligrafia. Însă n-ar fi deloc rău să fim cu toții atenți la ortografie.