Copilăria și tinerețea Regelui Carol I al României

În articolul Carol I al României. Copilăria și tinerețea M. S. Regelui Carol I al României apărut în revista „Albina” în 30 noiembrie 1934, aflăm detalii importante despre aceste perioade din viața celui ce avea să devină conducătorul României. Digiteca Arcanum este o bogată sursă de informații - istorice, literare, culturale, sportive etc. Te invităm să le descoperi!

„Familia Hohenzollernilor era rudă cu Casa ducală suabă a Burchardingilor. Cei mai vechi Hohenzollerni, pomeniți în documente, sunt Burkardus și Wezilo la 1061, grafi de Zollern. Neamul lui Wezilo s’a stins. Din Burchard însă se coboară Friedrich burggraf de Nürnberg, strămoșul Hohenzollernilor de pe tronul Prusiei și al Germaniei. Asta e linia franconică. Cealaltă linie, cea suabică, a rămas la «hohen Zolre», care era cetate tare de pe la începutul veacului al XI-lea. 

Această linie s’a desfăcut în două: Hohenzollern-Hechingen și Hohenzollern-Sigmaringen. Cea dintâiu s’a stins. Aceasta din urmă s’a așezat la Sigmaringen, lângă Dunăre. 

Muma M. S. Regelui Carol I a fost Iosefina, fiica marelui duce Karl Ludwig Friedrich de Baden și a Stephaniei de Beauharnais, fiică adoptivă a împăratului Napoleon I, iar tată a fost Principele Carol Anton de Hohenzollern. 

Iosefina a avut patru fii: Leopold, Karl, Anton și Friedrich, și două fete: Stephanie și Marie. 

Principele Karl, Regele Carol I al nostru, s-a născut la 8/20 Aprilie 1839 în Sigmaringen. 

În casa părintească viața era liniștită și cumpătată, fără petreceri sgomotoase ca la alte Curți princiare. Își petrecea vara ba la bunica Stephania, ba la bunica Antonia Maria. 

Principele Karl Anton, tatăl M. S. Regelui, ajuns pe tron la 28 Aprilie 1848, dar la 7 Decemvrie 1848 a trecut drepturile sale către Coroana Prusiei, jertfindu-și-le pentru mărirea Germaniei. 

În 1850 s’a întâlnit Principele Karl, viitorul nostru Rege, cu Principele Friedrich Wilhelm, care mai apoi a fost împăratul Friedrich, cu care L-a legat pururi cea mai adâncă prietenie.

Principii Karl și Anton au învățat la Dresda, trăind sub numele de baronii de Strassberg. Educatorul Lor Le-a băgat în cap că trebue să-și dea cea mai mare silință dacă vor să li se ierte că s’au născut principi. Încă din tinerețe viitorul Rege avea lozinca: «Omul să facă singur tot ce poate». În 1856 a făcut o călătorie lungă în Italia. 

La 1 ianuarie 1857 a căpătat numirea de Second Lieutenant à la Suite în regimentul artileriei de gardă, făcând în cetatea Jülich practică în mânuirea tunurilor. În primăvara lui 1857 s’a mutat la Berlin, însoțit de căpitanul von Hagens. Aci urmă la școala de artilerie și inginerie, învățând matematicile, științele militare, chimia, fizica, limba franceză, desenul de planuri și construcții; iar Hagens îi dădea lecții de tactică militară. În August a luat parte, împreună cu părintele său, la manevrele diviziei a XIV-a și la tragerile la țintă de la Schweidnitz, unde făcu cunoștință cu Moltke. Acesta, adânc cunoscător de oameni, zise: «Principele de Hohenzollern o să joace rol mare în viață și se va vorbi de El». 

În Noemvrie 1858, regele Prusiei chemă pe Principele Anton de Hohenzollern în fruntea unui minister liberal. Acesta cunoscu ce om era Bismark și sfătui pe Rege să-l cheme în 1862 în fruntea guvernului. Și Principele Karl era liberal, ceea ce i-a împiedecat înaintarea. 

În 1859, cu prilejul isbucnirii războiului între Franța și Austria, Principele Karl a luat parte la mobilizarea armatei prusiene, comandând o baterie. În 1861 a făcut o călătorie în străinătate, la Lisabona între altele. În Noemvrie era în Franța de miazăzi și luă cunoștință de aproape de organizarea armatei franceze. În 1862 călători în Algeria, văzu Philippeville, Constantine, Batha și urmări de aproape organizarea militară a Francezilor în acea colonie. Admiră oaza cu curmali de la El Kantara. Dela Biscara făcu o plimbare lungă în Sahara. La întoarcere trecu pe la Gibraltar și prin Madrid. Vara o petrecu la Bonn, urmând la Universitate cursurile lui Springer, literatura franceză și istoria culturii. Toamna (1863) era Premier Lieutenant în al 2-lea regiment al dragonilor gărzii. 

În Decemvrie 1863 fu a doua oară la Curtea Franței între cei mai intimi oaspeți ai împăratului la Compiègne.

În 1864 a fost războiul cu Danemarca și Principele Karl a cerut să ia parte, măcar că regimentul Lui nu era între cele mobilizate. A luat parte ca ofițer de ordonanță al Principelui Moștenitor al Prusiei. A fost o expediție grea de iarnă. 

A luat parte la împresurarea cetății tari daneze Friedericia și la asaltul dat șanțurilor de la Düppel, când fiecare pas a trebuit cucerit cu valuri de sânge. A luat parte la trecerea îndrăsneață peste Alsensund și la expediția în Iutlanda. 

Acestea sunt întâmplările de căpetenie din viața Principelui Carol de Hohenzollern până la 1866, când primi tronul României.”