Arcanum Blog

Automobilul Oltcit nu a însemnat doar o nouă marcă de mașină produsă în România, ci și un interesant exemplu de cooperare între socialismul românesc și democrația franceză. Se prea poate ca această intersectare între cele două filosofii de guvernământ atât de diferite să fi contribuit la intensificarea poftei după libertate în rândul populației autohtone.  Deși propaganda laudativă la adresa țării s-a făcut fără opreliști în presa românească, ba chiar degenerând deseori într-o dezinformare crasă, merită totuși amintit entuziasmul pe care articolul „ OLTCIT” îl relevă în contextul în care colaborarea româno-franceză era în fază incipientă. „Toată lumea așteaptă « Oltcituri ». Cu multă curiozitate, cu interes, cu nerăbdare. Noul automobil, «made in Oltenia», la Craiova, în cooperare cu firma franceză «Citroen», e aşteptat cu frisonul, cu nerăbdarea îmbarcării într-un vehicul care va transporta, ni se spune, pe şoselele noastre, o întreagă încărcătură de cuceriri ale tehnicii, de însuşir

În articolul Alexandru Ioan Cuza - Intăiul domnitor al Românilor apărut în Fulgerul din 28 mai 1912 (anul 4, nr. 30) se face un complex portret al acestei mari personalități politice românești. Publicația amintită poate fi consultată în Digiteca Arcanum printr-un click AICI .  Cititorul interesat de parcurgerea textului va avea ocazia să descopere informații interesante despre Cuza Vodă. În cele ce urmează vom spicui câteva idei principale din articolul amintit pentru a stârni interesul sau pentru a veni în ajutorul cititorului grăbit.  „S’a născut în oraşul Bârlad la 20 mart 1820, din părinţi Vornicul loan Cuza şi Sultana, născută Cozadini.” După câte se pare, marile personalități se adună laolaltă. Probabil că această unire în gând și în efort influențează în bine dezvoltarea tinerelor caractere. Fiind trimis la școala Cunin din Iași, tânărul Cuza a avut colegi pe câțiva dintre cei care aveau să joace un rol însemnat în istoria Moldovei și în evenimentele din care „s-a închegat Rom

  Digiteca Arcanum păstrează texte referitoare la o gamă largă de subiecte de interes național sau internațional. În cele peste 3 milioane de pagini de ziare vechi, scrise în limba română, am identificat articolul Aviația civilă în România , apărut în ziarul Cuvântul , în 24 decembrie 1931 .  Începuturile aviației civile în România Anii care au urmat Primului Război Mondial au dus la o dezvoltare importantă în ceea ce privește traficul aerian. Țara noastră a fost parte a acestei mișcări revoluționare. „România, încă de la începutul anului 1920, a contribuit într’o largă măsură la fondarea companiei Franco-Română de Navigație Aeriană [...] și la stabilirea marei linii aeriene europene care leagă Franța, Cehoslovacia, Austria, Ungaria, Jugoslavia, România și Turcia.”  De altfel, anul 1920 a reprezentat punctul de plecare pentru o organizare riguroasă a transportului aerian civil. Pe lângă Ministerul Comunicațiilor s-a creat o „Direcțiune a aviației civile, însărcinată a se ocupa exclusi

Pasionații de automobilism sau cei interesați de industria auto a României au auzit cu siguranță de mașina Dacia 500 - Lăstun. Viața acestui autoturism a fost de scurtă durată, proiectul cuprinzând ultimii doi ani ai perioadei socialiste și primii ani ai celei democrate. Folosind diferite ziare vechi găsite în Digiteca Arcanum , ne-am propus să prezentăm cititorilor câteva detalii referitoare la Dacia 500.  Dacia 500 - Lăstun - o mașină românească ce dezvolta 22,5 CP și nu depășea cu mult 100 km/h Tribuna Sibiului notează că Dacia 500 - Lăstun a apărut în trafic în aprilie 1989. Din articolul Drum bun, Dacia 500 !, scris de Nicolae Ivan și apărut în Tribuna Sibiului în 26 martie 1989, nr. 9842 aflăm următoarele:  „Să notăm, deci, că automobilul Dacia 500, admis în circulaţie pentru 4 persoane, dispune de o caroserie autoportantă din fibră de sticlă cu o lungime de 2,95 m, o lăţime de 1,40 m şi o înălţime de 1,35 m. Accesul conducătorului auto şi al celorlalte persoane este posibil pri

Identitatea unui popor este strâns legată de cultura lui. Într-un asemenea context, cultura reprezintă un termen greu de definit, întrucât înțelesul său depinde de o varietate de factori individuali, care, la rândul lor, au propriile culturi . Cele mai grăitoare exemple pentru starea amintită aici sunt etniile ce conviețuiesc în același stat, enclave cu specific propriu, care nu doar că trăiesc în spațiul delimitat de un neam majoritar, ci și participă în mod activ la devenirea acestuia.   De-a lungul existenței sale, orice popor este supus unor permanente tensiuni identitare. Definiția unei nații se află într-o continuă schimbare. Bunăoară, românii s-au format prin melanjul mai multor popoare: daci, romani, slavi etc. Cu toate acestea, legitimitatea următoarei întrebări nu poate fi contestată – este românul din București mai român decât cel din Transilvania sau din Banat? De fapt, ce înseamnă să fii român? Dar bun român ? Ziua Culturii Naționale este un bun prilej de reflecție as

Ziarele vechi sunt păstrătoare ale unor informații ce pot crea punți între prezent și trecut. Pentru noi, cei de astăzi, știrile referitoare la familia regală par să aparțină unei alte Românii. Întâmplările aproape banale, petrecute în legătură cu monarhii țării, poartă o savoare aparte, interesantă pentru cei de astăzi. În 1923, Regele Ferdinand I a participat la o vânătoare organizată în Banat, prilej de a petrece câtva timp în Timișoara. Una dintre cele mai cunoscute fabrici de dulciuri din România era Kandia și funcționa în orașul de pe Bega. Aceasta a beneficiat de o oportunitate comercială imensă, care pesemne că ar face invidios orice expert în marketing din ziua de azi. În continuare lăsăm două fragmente din ziarele vremii să explice cititorilor intersecția dintre Casa Regală a României și Kandia.   „In zilele de 2 și 3 Decembrie a fost o vânătoare regală în pădurile Pișchia şi Casa Verde din jud. Timiş Torontal, reservate Casei Regale. Au participat, afară de M. S. Regele şi A

Lumea pe care Digiteca Arcanum o propune nouă tuturor este una bogată nu doar în informații, ci și în înțelesuri. Nici nu poate fi altfel având în vedere că la începutul anului 2023, Digiteca Arcanum conține un pic peste 3 milioane de pagini de ziare vechi în limba română.  Știrile de odinioară încă au farmecul lor și oferă instantanee ale trecutului relevante pentru prezent. Pentru că astăzi este sărbătoarea Botezului Domnului, cunoscută în popor și sub numele de Bobotează , se cuvine a face o scurtă incursiune în istoria acestui eveniment.  Se știe că acțiunea care avea să declanșeze sărbătoarea s-a petrecut în urmă cu aproape două milenii. Iisus Hristos a fost atunci botezat de către înainte-mergătorul Ioan. A fost un gest simbolic, care a avut menirea de a îl atenționa pe om cu privire la importanța relației sale cu Dumnezeu.  Familia Regală a României, în pragul Primului Război Mondial, a fost prezentă în mod solemn la Boboteaza din 1914. Deși informația nu pare una spectaculoas