Postări

Ce să faci ca să nu te îngrași?

Imagine
Călătoria noastră printre filele ziarelor se oprește astăzi la pagina Ziarului Științelor și al Călătoriilor, în numărul din 14 noiembrie 1912. Aici aflăm că dorința de a fi în tiparele impuse de societate sau autoimpuse nu e tocmai o chestiune nouă. Așa că azi, Digiteca Arcanum îți aduce în fața ochilor articolul „Ce să faci ca să nu te îngrași?”. O întrebare la care probabil mulți dintre noi reflectă.  „Era o vreme când toată lumea voia să se îngraşe, sau cel puţin, cine era gras, nu dorea să fie slab. Azi însă, mai ales doamnele, găsesc că grăsimea nu e de loc la modă şi vor să se scape de ea cu orice preţ. Un medic francez, d-rul Robin, propune următorul « program » pentru modul cum să mănânce cei cari vor să slăbească.  Se poate ca unii dintre cititori să găsească că o asemenea cură se potriveşte pentru cei cari vor să se îngraşe, nu pentru cei cari vor să slăbească, dar dăm « programul » doctorului Robin aşa cum l-a întocmit el.  1. La 8 ore dimineaţa, primul dej...

Cum s-a descoperit cafeaua?

Imagine
Digiteca Arcanum poate fi partenerul tău atunci când îți bei cafeaua. Așa că ne-am spus că ar fi de bun augur să aflăm cum a fost descoperită această băutură divină . Prima dintre sursele noastre, Ilustrațiunea Română , „O băutura divină: cafeaua”, din 12 decembrie 1929, ne spune următoarele:  „O legendă atribue descoperirea cafele unui păstor; acesta se plângea unor călugări că noaptea, caprele sale în loc să doarmă, cum le era înainte obiceiul, dela o vreme nu fac decât să joace. Stareţul observă locul unde păşteau şi văzu că animalele mâncau nişte fructe necunoscute lui; luă şi el din acestea, le fierse şi dădu apoi zeama să o bea călugării săi; rezultatul fu că aceştia nu mai adormiră la serviciul de noapte. Şi astfel s’ar fi descoperit cafeaua!  Ceea ce se ştie sigur asupra cafelei e că din Persia a fost introdusă în Arabia la 1420, de unde trecu peste vreo sută de ani la Constantinopol. Repede se şi deschiseră aci două cafenele, cari atraseră toată elita turcă, dar care...

Crăciun fericit!

Imagine
  Digiteca Arcanum este mai mult decât o bază de date. Este un spațiu al descoperirilor și redescoperirilor. Este un spațiu al istoriei și al prezentului. Este un loc al formării identității. Revista „Albina” transmite cititorilor ei gânduri cu prilejul Nașterii Domnului. Regăsim, în articolul „ Cuvinte de prietenie și sărbătoare pentru cetitorii noștri”   din 21 decembrie 1934, scris de D. Ciurezu, următoarele: „ [...] vrem să se știe că gândul nostru, al celor care am lucrat la această revistă românească, vine curat ca o colindă și coboară nălbit în fiecare încăpere prietenă nouă. Vrem ca și de astădată să stăm alături de fiecare frate și cititor al nostru. În odaie, pe prispă, la biserică; în taina gândurilor și nevoilor fiecăruia, să se știe că revista Albina scutură un clopoțel de bună vestire, lasă o floare din sorcova urărilor populare și un fior din taina cea sfântă a Nașterii. Este nu numai o datorie a noastră ce purtăm satul românesc ca o poruncă de sânge în toată f...

Nașterea Domnului

Imagine
Publicația „Albina”, în articolul „Înnoirea neamului omenesc și începutul mântuirii noastre” , scris de preotul Manea Popescu, apărut în 21 decembrie 1934, aduce în prim-plan povestea nașterii lui Iisus Hristos. Digiteca Arcanum este o invitație la descoperirea și redescoperirea trecutului.  Nașterea lui Hristos - înnoirea neamului omenesc „Povestea nașterii lui Hristos! Mereu o repetăm și inima omenească nu se satură a o asculta încă o dată și încă o dată și tot așa mai departe. Pentru că povestea nașterii lui Hristos nu este o poveste din afara vieții omenești, cum ar fi povestea Luceafărului ori povestea lui Alexandru Machedon. Ci, nașterea lui Hristos e povestea însăși a vieții omenești, pentru că nașterea lui Hristos — acest tainic, dar neîndoelnic fapt, însemnează: revărsarea vieții lui Dumnezeu în albia, aproape uscată, a vieții omenești —sau înnodarea funiei vieții omenești, ajunsă la steajăr, cu funia, fără de sfârșit, a vieții divine.  În graiul miresmat al Biserici...

Ce facem când ne întâlnim cu gripa?

Imagine
Iarna nu doar scurtează zilele și aduce gerul cu ea, ci poate aduce și alte „surprize”. Gripa este una dintre ele. Digiteca Arcanum îți prezintă astăzi articolul „Primejdiile iernei” apărut în 14 decembrie 1934 în revista „Albina”. Rămâi alături de noi pentru a descoperi cum te poți feri de răceli. Sau cel puțin care erau indicațiile publicației amintite anterior.  „Gripa, căreia mai de mult i se zisese și influență, este o boală destul de periculoasă, deoarece se ia ușor de la om la om și poate aduce în multe cazuri chiar moartea.  Datorită unui microb, ea apare mai ales iarna provocată de frigul umed și de schimbările repezi de temperatură.  Se ia foarte ușor de la un om bolnav la unul sănătos, prin strănut, tuse și chiar prin vorbire prea apropiată.” Care sunt semnele gripei? „În primul rând bolnavul simte un fel de rău în tot corpul, fiori de frig, amețeală, durere de cap, durere în osul de deasupra sprâncenelor care se mărește când bolnavul dă ochii peste cap, durer...

Cine este Sfântul Nicolae?

Imagine
Publicația „Albina”, în articolul „Sfântul Nicolae - Marele dascăl al lumii și ierarh, care a păstorit în Mira Lichiei” , 7 decembrie 1934, nr. 48, p. 4, scris de Părintele Neculai, descrie câteva momente din viața Sfântului Nicolae. Cu acest prilej, te invităm să descoperi articolul în rândurile de mai jos. Iar dacă porți numele ierarhului, Digiteca Arcanum îți dorește mulți ani fericiți!  Sfântul Nicolae - prieten al săracilor „De când s’a ivit pe lume sărăcia și bogăția, a fost luptă între ele. De cele mai multe ori săracii au pus mâna pe par și și-au făcut singuri dreptate, luând de la bogați ceea ce credeau că este al lor. Proaspeții îmbogățiți au făcut la fel. Tot așa de împilători au fost cu semenii lor și tot atâta de nemiloși. Așa că nu bogăția este de vină pentru nedreptățile ce se fac în numele ei. Ci starea sufletească a omului. Se cunosc foarte multe pilde de bogați foarte milostivi, după cum sunt numeroase pilde de săraci încuiați la inimă și fără pic de milă.  ...

Bojdeuca lui Ion Creangă

Imagine
Zilele acestea, bojdeuca lui Ion Creangă a fost un subiect de interes general. Restaurările care s-au făcut par să nu fie în consens cu ceea ce Creangă ne-a lăsat moștenire. Or mai fi existând ceaslovul pe măsuța de lucru? Dar ochelarii sau abecedarul? Am făcut o incursiune prin Digiteca Arcanum și am descoperit că subiectul restaurării nu este chiar nou. Dimpotrivă!  Gazeta Transilvaniei, 16 iulie 1915 „Bojdeuca lui Ion Creangă, în Iaşi, s’a luat inițiativa de a se restaura faimosul bordei din dealul Scăricicăi, în care a sălășluit pe vremuri marele povestitor al neamului, Ion Creangă. Meritul îi revine d-lui I. Mitru, directorul şcoalei normale  « Vasile Lupu »  care vizitând, cu profesorii şi elevii şcoalei, bordeiul lui Creangă a avut inspirația de a aduna un fond de o mie lei, cu care să se poată restaura bojdeuca. Odată restaurată se va consolida şi terenul , pe care se află clădită bojdeuca, în așa fel ca apele ce se scurg să nu o surpe din nou...